Q/A

Daily doses

Diminetile incep de obicei cu muzica si cafea

1 cup of short espresso with milk and coke

1 cup of mornin' jazz, blues or soft rock

     Abia apoi incepe ziua...o zi...obisnuita aporape de fiecare data. Timpul ce il petreci de multe ori lucrand se rezuma la navigarea pe facebook si 9gag, ca pana la urma pentru asta suntem platiti. Restul o arzi la povesti cu ceilalti omuleti din jurul tau, si ei, tot in pauza de pe 9gag. Si parca la un moment dat te simti vinovat ca nu ai facut ceva, dar sentimentul de vina trece la prima poanta buna. Cam asa sunt majoritatea zilelor, rezumatul e acelasi...dar poate asta e si din vina indiferentei cu care tratezi problema statului la birou, din vina celor din jur care parca te influenteaza la fel cum ii influentezi si tu pe ei (cerc vicios) si, bineinteles, din vina sistemului. Fir-ar a dracului de sistem! (we just HAVE to blaim the system)

     Pana la urma omul, pentru a functiona, are nevoie de anumite elemente in viata de zi cu zi, ceva ce il face sa se simta bine, ce il trece pe "godmode". Organismul meu functioneaza pe teoria "feed me crap and I'll take you places". Nu am pentru cine sa renunt la "the crap part" asadar, o cafea si cola mai merge din cand in cand cu o tigara. BENZINA de-a dreptul. Detasarea conteaza, sa o faci si cum o faci. Dar de cine te detasezi? Poti? Detasarea de lumea asta din jur e uneori posibila dar gandul iti ramane la altii...poate aici  Mr. Sunshine intra in discutie pentru mine. (Still thinking of him...) Poate ca el ma scoate din rutina asta corporatist-bugetara in care ma invart, el...gandul adica...Pentru mine, sa vorbesc cu cineva drag, sa simt dorul cuiva, sa am parte de o imbratisare, sa magai un caine sau o pisica, sa vad un zambet sau sa rad cu pofta sunt substitutele argintilor, dozele zilnice pe care avarii le iubesc atat. Lipsa unor lucruri marunte de multe are impact psihologic mai mare decat lipsa banilor si averilor.

Feed your brain, your heart with Sunshine...

Sustainability

Create opportunities

     Oportunitatile sunt usile ce ti le poti deschide...singur!!! Desi probabil ar fi multi care sa spuna, ca o oportunitate nu ti-o poti crea tu cu manutele tale, as contrazice asta. Poti sa iti creezi oportunitatile tale, cum doresti si cand doresti. Implicit vine aici vorba de puterea ta de a te convinge pe tine, insa omul e astfel construit incat are libertatea de a alege. A alege ce oportunitate sa isi creeze, a alege pe cine sa implice, a alege momentul oportun, A ALEGE!!! 

     O lunga discutie despre ceea ce omul ar trebui sa fie: neingradit de alti oameni, liber sa aleaga ce il defineste, pasibil de un trai decent, puternic si nu slab in fata problemelor. Libertatea de a alege ceea ce ne defineste vine din noi. Educatia, religia, cultura nu are nici un efect decat unul psihologic. Psihicul te ingradeste, insa un om in adevaratul sens al cuvantului se stie rascula chiar si impotriva psihicului sau, spalat de circumstante. Traiul decent pentru supravietuire vine apoi, dar tot graviteaza in jurul faptului ca stii sa fii puternic si sa manageriezi bine situatiile vietii. O idee extraordinara expusa intr-o carte a carui titlu nu il pot retine, si reamintita de o minunata prietena azi, e aceea ca omului i se poate lua tot, poate fi torturat, poate fi batut, poate fi scuipat, poate sa i se faca mult rau psihic si fizic, insa in mintea lui nimeni nu va putea intra niciodata. Omul are o libertate primordiala, aceea de a alege ce gandeste, a alege cat se lasa afectat de anumite situatii teoretice sau practice, ca poate sa aleaga cat anume il afecteaza acele situatii si in ce mod. 

     Imi scapa cateodata printre maini ideile...Ma gandesc acum, la libertatea de a alege dar si la teoriile pe are multi le forteaza pe gatul nostru cu o atitudine de "know-it-all". Cine sunt ei sa decida ce gandim, cu cine sa fim, de cine sa ne indragostim, sa ne gaseasca solutii (aceleasi de fiecare data), sa ne limiteze plansul sau furia ce o expunem? Nimeni nu mai are rabdare la nimeni, toti sunt teoreticieni, toti STIU! Nimeni nu mai e "prieten" in ziua de azi. Circumstantele nu mai permit asta, nu mai permit dezvoltarea de prietenii asa cum ar trebui sa fie ele. 

     Circumstantele...aceste mici artificii ale vietii mi-au furat visele de cate ori s-au bagat in viata mea cu bocancii si au decis ca nu se poate ceea ce eu doresc. De cate ori am incercat sa le evit si nu am putut...insa aici intervine prima parte a acestei expuneri minunate...crearea de oportunitati. Anul ce se apropie de sfarsit mi-a demonstrat inca o data cat de mizerabile sunt circumstantele, cat de perfide si de urate si cum modeleaza ele micul meu univers. Si a fost ultima picatura...Pledez pentru crearea oportunitatilor in ciuda circumstantelor...